Craciun in Bucovina
Sarbatorile de iarna, care fac parte din calendarul popular, sunt poate cele mai spectaculoase si relevante pentru cultura spirituala a poporului roman.
Bucovina a fost si ramane zona de referinta unde acestea, cu intreg ansamblul de ritualuri, ceremoniale, practici, datini si obiceiuri, sunt parte din spiritualitatea locurilor.
Calendarul popular a fost de-a lungul vremurilor „masura timpului” pentru lumnea satului romanesc. Intreaga viata se desfasura dupa momentele marcate de Craciun, Anul Nou, Paste, Sfantul Gheorghe, Sfantul Dumitru.
Sarbatorile de iarna ale romanilor sunt strans legate de practicile si riturile vechilor religii solare care aveauun caracter agrar. Craciunul era o sarbatoare solstitiala cand se celebra zeul autohton Craciun, identificat cu zeul roman Saturn sau cu cel iranian Mithra, iar timp de peste un mileniu Anul Nou a fost sarbatorit la 25 decembrie, in apropierea solstitiului de iarna.
Nasterea lui Isus a fost suprapusa peste divinitati anterioare, astfel ca vom intalni multe elemente comune ale obiceiurilor de iarna, sarbatori care celebrau nasterea rituala a timpului.
Bucovina a fost si ramane zona de referinta unde acestea, cu intreg ansamblul de ritualuri, ceremoniale, practici, datini si obiceiuri, sunt parte din spiritualitatea locurilor.
Calendarul popular a fost de-a lungul vremurilor „masura timpului” pentru lumnea satului romanesc. Intreaga viata se desfasura dupa momentele marcate de Craciun, Anul Nou, Paste, Sfantul Gheorghe, Sfantul Dumitru.
Sarbatorile de iarna ale romanilor sunt strans legate de practicile si riturile vechilor religii solare care aveauun caracter agrar. Craciunul era o sarbatoare solstitiala cand se celebra zeul autohton Craciun, identificat cu zeul roman Saturn sau cu cel iranian Mithra, iar timp de peste un mileniu Anul Nou a fost sarbatorit la 25 decembrie, in apropierea solstitiului de iarna.
Nasterea lui Isus a fost suprapusa peste divinitati anterioare, astfel ca vom intalni multe elemente comune ale obiceiurilor de iarna, sarbatori care celebrau nasterea rituala a timpului.
Unitatile de masurat timpul in calendarul popular sunt personificari mitice care se nasc, traiesc, imbatranesc si mor la anumite date calendaristice. Varsta lor incepe odata cu Craciunul, cand timpul vechi moare, dupa care urmeaza o saptamana de haos, noaptea se mareste, intunericul devine predominant iar oamenii se tem de sfarsitul lumii. Timpul este oprit in noaptea de Anul Nou, cand este intors asemeni acelor ceasornicului pentru a renaste noul an.
Obiceiurile, practicile rituale din perioada premergatoare Craciunului recreeaza simbolic un nou inceput, ritualuri de renastere a timpului prin practici magice: taierea porcului, prepararea alimentelor rituale, stingerea si aprinderea luminilor, alungarea spiritelor malefice si ale mortilor prin dansuri si jocuri cu masti, toate acestea ilustrand fondul precrestin al sarbatorilor de iarna.
„Craciun in Bucovina”,
Consiliul Judetean Suceava
Obiceiurile, practicile rituale din perioada premergatoare Craciunului recreeaza simbolic un nou inceput, ritualuri de renastere a timpului prin practici magice: taierea porcului, prepararea alimentelor rituale, stingerea si aprinderea luminilor, alungarea spiritelor malefice si ale mortilor prin dansuri si jocuri cu masti, toate acestea ilustrand fondul precrestin al sarbatorilor de iarna.
„Craciun in Bucovina”,
Consiliul Judetean Suceava
• Obiceiuri de Anul Nou