Ansamblul folcloric „TRANDAFIR DE LA MOLDOVA"
La sfarsitul anului 1999, la data de 1 noiembrie, s-a infiintat la Husi Ansamblul Folcloric “Trandafir de la Moldova”, la initiativa actualului dirijor Valerica Petraru, al coregrafului Virginel Solomon, la care s-au adaugat, directorul Casei de Cultura „Alexandu Giugaru” - Sergiu Gaina si coregraful Centrului de Creatie Vaslui - George Ilascu.
La acestia s-au alaturat alti iubitori de folclor, unii fosti membri ai ansamblului folcloric de amatori, „Stejarelul”, care de-a lungul periplului lor artistic in Europa, au incantat auditorii din Franta, Belgia, Elvetia, Polonia, Cehia, Ungaria, Republica Moldova.
Costumul dansatorilor impresioneaza prin simplitatea sa aparenta, care ascunde de fapt un deosebit rafinament. Ornamentele sugereaza armonia si seninatatea, precum si buna dispozitie proprie moldovenilor, dorinta de puritate, deoarece in contumatia zonei predomina culoarea alba.
Ansamblul Folcloric „Trandafir de la Moldova” din Husi, are un repertoriu bogat. Piesele vocale si instrumentale interpretate, se grupeaza in doua categorii; doine si cantece doinite, exprimand melancolie, tristete, uneori legata de dragostea neimpartasita, dar, de cele mai multe ori, zugravesc sentimente si stari complexe; cantecele propriu-zise pot fi de dragoste, de joc si exprima bucuria, atunci cand ea este impartasita. Se mai folosesc si catrene versificate, care sustin melodiile de dans si au un continut satiric – asa-numitele “strigaturi”, care exprima, in termeni populari, trasaturi proprii comunitatii.
Dansurile populare se pot imparti si ele in doua mari categorii: horele, care sunt lente, interpretate in cerc si sugereaza prin miscarea dansatorilor rotatia soarelui, a lunii si a stelelor pe cer; a doua categorie, cuprinde aspecte mai variate, respectiv sarba si jocuri de perechi. Dansurile sunt acompaniate de orchestra in componenta specifica zonei noastre, avand un numar nu prea mare de instrumentisti. Predomina instrumentele de suflat traditionale, acestea fiind fluierul si naiul; la acestea adaugandu-se, pentru diversitate sonora, clarinetul si trompeta.
Dintre instrumentele traditionale cu coarde, se folosesc cobza si vioara, ele fiind sustinute, mai nou, de viola si contrabas. Percutia se realizeaza cu toba si/sau tambalul.
Transilvania este reprezentata in repertoriul ansamblului prin dansuri si piese orchestrale din principalele subzone: Maramures, Bihor, Somes. De data aceasta, costumul este mult mai fastuos, bogat in culori, incarcat de ornamente. Palariile incarcate cu pene de paun si gagii, (pantaloni specifici nordului Transilvaniei), facand o nota distincta. Dansurile alterneaza intre miscari armonioase, usoare si dansuri barbatesti, foarte rapide si pline de forta. Instrumentele muzicale folosite sunt in general aceleasi, insa predomina vioara si toba .
Sudul tarii, Oltenia si Muntenia, sunt reprezentate de un extraordinar dans barbatesc “Calusul”, sau “Calusarii”. La originea dansului s-a aflat o practica magica prin care erau vindecati cei care sufereau de afectiuni psihice, boli care erau considerate ca provenind de la fiinte fantastice, numite in credinta populara “Iele”, sau “Rusalii”. De altfel, de acest joc, al calusarilor, este legata sarbatoarea numita “Cincizecimea”, ,,Pogorarea Sfantului Duh”, popular numita “Rusaliile”. Calusarii prezinta insa si aspecte anterioare crestinismului; jocul a fost legat ca origine si de stravechiul cult al soarelui . Elementele costumului au semnificatii magice, iar la steagul calusarilor se leaga pelin, busuioc si usturoi, plante considerate si ele magice si care ii apara pe dansatori de duhurile rele. Mentionam ca, pentru prima oara, dansul calusarilor a fost interpretat la Londra, in 1938.
De asemenea, Ansamblul Folcloric “Trandafir de la Moldova ” are in repertoriul sau datini si obiceiuri, prin care locuitorii Moldovei intampina sarbatorile laice legate de Craciun si Anul Nou. Aceste momente sunt considerate ca timp cu semnificatii aparte, in care stramosii se intorc pe pamant; interpretii se mascheaza, animalele ocrotitoare fiind invocate prin costumatii si masti specifice, dansatorii imitandu-le comportamentul, iar muzica, foarte zgomotoasa, ca si pocniturile de bici, avand drept rol alungarea duhurilor rele.

Ansamblul Folcloric “Trandafir de la Moldova”, a participat la emisiuni televizate in direct – documentare dedicate special ansamblului.
In anul 2000, a participat la Festivalul International de Folclor “Pestisorul de Aur “de la Tulcea, unde a atras atentia specialistilor in folclor, presedintele CIOFF – Romania, d-l Marin Barbu si maestrului coregraf Theodor Vasilescu, artist emerit, obtinand “Premiul pentru prezentare scenica si interpretare de exceptie” si Trofeul Festivalului.

In anul 2001 a participat, la sugestia presedintelui CIOFF, la Festivalul International de Folclor “Ana Lugojana”, unde a surprins placut prin originalitatea si acuratetea interpretarii.
In anul 2002 a reprezentat Romania la Festivalul International de Folclor de la Karsyaka -Turcia, cucerind Trofeul Festivalului.
In anul 2002 a participat la Festivalul International de Folclor “Flori alese de pe Crisuri”- Oradea, unde a obtinut Diploma „Pentru calitatea exceptionala a punerii in scena si a interpretarii jocului traditional”.

La aceste trofee, care se afla in vitrina ansamblului, se adauga numeroase spectacole folclorice sustinute in compania unor mari solisti de muzica populara, excelenti mesageri ai cantecului traditional: Mioara Velicu, Laura Lavric, Daniela Condurache, Mihai Ciobanu, Zinaida Julea, Sava Negrean Brudascu, Irina Loghin, Elisabeta Turcu si Sofia Vicoveanca.
Pentru ca aceste nestemate folclorice si coregrafice sa nu dispara, sunt in pregatire inca doua generatii de elevi care bat la poarta afirmarii artistice.

                                                                                                                                Sursa: husi.ro